Afecțiuni cardiace la persoanele în vârstă: cauze, factori, tratament

Riscul afecțiunilor cardiace la o vârstă înaintată

Procesul de îmbătrânire poate afecta întreg organismul, însă, odată cu trecerea timpului, o atenție specială ar trebui acordată inimii. Riscul de infarct sau de apariție a unei afecțiuni cardiace crește odată cu înaintarea în vârstă. Potrivit studiilor, la 60 de ani, aproximativ 20% dintre bărbați și 10% dintre femei au boli de inimă. Până la vârsta de 80 de ani, aceste cifre cresc la 32% dintre bărbați și aproape 19% dintre femei. Explicația constă în faptul că, pe măsură ce îmbătrânim, inima devine mai rigidă, iar arterele care transportă sângele din inimă în corp se îngustează, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale.

Care sunt cel mai des întâlnite afecțiuni cardiace în rândul persoanelor vârstnice?

Hipertensiunea arterială 

Hipertensiunea arterială este o afecțiune des întâlnită care face referire la presiunea pe care sângele o exercită asupra pereților arteriali. Atunci când presiunea este prea mare, inima trebuie să pompeze mai tare pentru a pune sângele în mișcare, ceea ce poate provoca leziuni grave arterelor. Atunci când nu este tratată la timp, hipertensiunea arterială poate crește riscul apariției bolilor de inimă, accidentelor vasculare cerebrale sau a bolilor de rinichi.

Angina pectorală

Angina pectorală sau durerea în piept este o consecință a faptului că inima nu este suficient oxigenată. Durerea este resimțită de cele mai multe ori în piept, dar poate ajunge și în umăr, braț sau maxilar. De menționat este că nu toate durerile în piept pot fi considerate angine pulmonare, tocmai de aceea este bine să te adresezi medicului specialist. 

Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă reprezintă incapacitatea inimii de a pompa sângele în mod obișnuit. O inimă care funcționează corect trebuie să susțină pomparea sângelui în tot corpul, astfel încât  organismul să poată primi oxigenul de care are nevoie. Există șansa ca inima să se străduiască să compenseze această disfuncție, mărindu-și masa musculară sau pompând mai repede. Acest fapt poate determina îngustarea vaselor de sânge, ceea ce va face ca acesta să nu mai ajungă în mod corespunzător la anumite organe și țesuturi. 

Boala arterială periferică

Boala arterială periferică reprezintă o îngustare a arterelor din picioare care restricționează mobilitatea, determină apariția durerii și o circulație deficitară în diferite părți ale piciorului.

Insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare

În cazul insuficienței venoase cronice, o parte din sânge se acumulează în venele din picioare, fără a avea posibilitatea de a se întoarce înapoi la inimă. Venele de la nivelul membrelor inferioare prezintă supape unidirecționale ce au rolul de facilita fluxul sângelui către inimă. Însă, atunci când acestea nu mai funcționează în mod normal, valvele vor permite circulația sângelui și înapoi către picioare, ceea ce va rezulta într-o acumulare în vene. 

Fibrilația atrială

Fibrilația atrială este o aritmie cardiacă care se manifestă prin bătăi rapide și necontrolate. În timpul unei astfel de manifestări, sângele poate să se acumuleze în interiorul inimii și să formeze cheaguri. În cazul în care un astfel de cheag de sânge se blochează în creier, se poate produce un accident vascular cerebral. 

Alte afecțiuni cardiace care pot fi des întâlnite în rândul vârstnicilor sunt valvulopatiile, ateromatoza carotidiană sau cardiopatiile legate de tratamentele chimioterapice și radioterapice. 

Care sunt principalii factori care declanșează aceste boli?

Pe lângă factorii genetici ce țin de dislipidemiile familiale, hipertensiunea arterială și diabetul moștenite genetic, principalii factori sunt de mediu și de stil de viață. Poluarea aerului, fumatul pasiv și activ, alimentația bogată în grăsimi animale, stilul de viață sedentar, lipsa instituirii tratamentului corect în fazele incipiente de boală sau întreruperea tratamentului, chimioterapia și radioterapia sunt printre principalii factori ce duc la apariția acestor boli. 

Când trebuie să ne adresăm medicului cardiolog? 

În primul rând pacienții ar trebui să meargă la controlul periodic de prevenție care poate fi anual sau mai rar, în funcție de vârsta și afecțiunile asociate. La un control de rutină se poate depista o tensiune arterială ce depășește valorile normale, un suflu cardiac nou apărut, valori peste limita normalului ale glicemiei și colesterolului seric etc. Ori de câte ori medicul personal consideră necesar, el poate trimite pacientul la cardiolog.

Ce simptome ar trebui să tragă un semnal de alarmă?

În general vorbind, ar trebui să ne trezească suspiciuni orice durere care este accentuată de efort, emoție sau expunerea la frig,  durere ce este situată înapoia sternului, în mandibulă, pe brațe sau în etajul superior abdominal. În această categorie pot să intre și simptome ca oboseala inexplicabilă, stare de slăbiciune, senzația de arsură înapoia sternului. Când durerea nu cedează în câteva minute, devine foarte frecventă sau crește în intensitate și durată trebuie să ne adresăm de urgență medicului. Tot aici putem aminti durerile de la nivelul membrelor inferioare situate în gambă, coapsă sau la nivel fesier, accentuate de mers și care cedează în repaus.

Cum putem preveni apariția afecțiunilor cardiace?

Riscul unei afecțiuni cardiace poate fi redus prin:

  • respectarea cu strictețe a medicamentației impuse de medicul specialist;
  • renunțarea la fumat și chiar evitarea statului în preajma fumătorilor, fiind una dintre principalele cauze ale problemelor cardiace;
  • abordarea unui stil de viață sănătos care să includă o alimentație echilibrată și exerciții fizice, astfel încât să se evite creșterea în greutate;
  • reducerea consumului de grăsimi trans care sunt cel mai adesea întâlnite în mâncărurile nesănătoase de tip fast food; 
  • reducerea până la eliminarea cantității de sare din mâncare. 

Care sunt metodele de tratament? 

Tratamentele bolilor cardiace diferă în funcție de afecțiune. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, pacientul cardiac va fi nevoit să:

  • își schimbe stilul de viață, abordând o dietă sănătoasă, renunțând la alcool și tutun și efectuând exerciții fizice în mod regulat;
  • urmeze tratamentul medicamentos prescris de medicul cardiolog care ar putea include medicamente contra tensiunii arteriale, a colesterolului mărit sau a riscului de creare a cheagurilor de sânge;
  • efectuarea unor proceduri medicale precum plasarea unui stent sau introducerea unui bypass coronarian. 

Surse date medicale: https://www.webmd.com/

Share on facebook
Distribuie-l pe Facebook
Share on whatsapp
Distribuie-l pe WhatsApp
Share on email
Distribuie-l prin email

Programează-te!

Pentru a te programa te rugăm să completezi formularul de mai jos. Ulterior, vom reveni către tine pentru a confirma programarea.

facebook messenger icon