Anxietatea în timpul pandemiei – cum o putem gestiona

Epidemia de coronavirus poate avea un impact deosebit de mare asupra sănătății emoționale, prin creșterea nivelului de stres și anxietate, îndeosebi acolo unde există un fond anxios sau diagnostice de tulburări emoționale. Frica este o reacție normală în față unui pericol, însă frica excesivă ne împiedică să facem față unei asemenea crize.

Persoanele predispuse unui nivel ridicat de anxietate:

• Persoanele în vârstă și persoanele cu boli cronice care prezintă un risc mai mare de infectare cu COVID-19

• Personalul medical

• Copiii și adolescenții

Reacțiile la această criză pot include sentimente de copleșire, teamă, tristețe, furie și neajutorare, potrivit specialiștilor. Unele persoane pot avea dificultăți în a dormi sau a se concentra, în timp ce unele persoane vor avea simptome fizice, cum ar fi o frecvență cardiacă crescută, palpitații, parestezii (furnicături, amorțeli, senzație de rece sau cald în diferite părți ale corpului), sau tulburări digestive (balonări, scaune moi sau accentuarea constipației, dureri abdominale), dificultăți respiratorii, senzație de presiune sternală, cefalee, transpirații abundente, tremor al extremităților.

Alte reacții cauzate de stres:

• Grija față de propria sănătate și sănătatea celor dragi

• Înrăutățirea problemelor de sănătate

• Creșterea consumului de alcool, tutun sau alte medicamente

Carantina sau auto izolarea pot avea un impact negativ asupra sănătății emoționale. O lucrare publicată în thelancet.com (februarie ac) afirmă: „Separarea de cei dragi, pierderea libertății, incertitudinea cu privire la starea de boală și plictiseala pot, uneori, să producă efecte dramatice. S-au raportat cazuri de suicid și furie extremă.„

Ce putem face?

Limitați consumul de mass media privind știrile despre pandemie. Alocați porțiuni de timp bine delimitate acestei infomări, nu asistați permanent la derularea informațiilor, informați-vă doar din surse oficiale.• Asigurați-vă că știți cum trebuie să procedați în situația în care prezentați simptome respiratorii sugestive pentru infecție respiratorie obișnuită (telefon la medicul de familie), sugestive pentru infecție cu SARS Cov 2 (telefon la DSP după telefon la medicul de familie).

Evitați încercările de depistare a eventualelor semne precoce ale bolii: măsurarea temperaturii zilnic (în absența simptomelor de infecție respiratorie),inspecția faringelui și amigdalelor, numărătoarea respirațiilor, palparea ganglionilor, etc.

Păstrați-vă ritmurile obișnuite cât de mult posibil.

• Pentru cei care lucrează de acasă: delimitați strict programul de muncă, ideal în încăpere separată de restul familiei, păstrând orarul de munca obișnuit.

Dormiți în același interval orar cu care erați obișnuit.

Încercați să mâncați mese regulate, sănătoase și bine echilibrate.

Evitați consumul de alcool excesiv sau extensiv și fumatul.

Faceți zilnic efort fizic minim 30 minute, lent progresiv că durată și intensitate pentru cei neantrenați

Păstrați legătura cu cei apropiați, vorbiți cu oamenii de încredere despre preocupările voastre și cum vă simțiti.

Faceți-vă timp să vă relaxați. Încercați să faceți și alte activități care vă plac, sau pentru care nu ați avut răgaz până acum, descoperiți lucruri noi. Principalele mijloace de relaxare dovedite eficiente sunt lectura, muzica, jocurile. Folosiți aceste mijloace tot prin alocare precisă de timp, ele își pierd capacitatea de relaxare daca devin singura activitate a zilei.

Încercați să trăiți fiecare zi în prezent , focusind energia echilibrat atât pentru prezent cât și pentru planurile de viitor.

• Dacă simptomele fizice devine de intensitate mare brusc, alternați poziția șezând cu cea de ortostatism, efectuați respirații ample și rare concentrandu-vă asupra respirației, mergeți sau efectuați câteva exerciții fizice (stretching, genuflexiuni, sărituri, scuturarea membrelor, etc).

• Dacă simptomele se repetă foarte frecvent, consultați telefonic medicul cu privire la mijloace suplimentare de contracarare a anxietății.

Anxietatea izvorâtă din nesiguranță a fost explicată foarte bine de Robert Leahy, director al Institutului American de Terapie Cognitivă: „Noi tindem să asociem nesiguranța cu cel mai rău scenariu posibil. De exemplu, după [dezastrul de la] 11 septembrie [2001], am auzit atât de mulți oameni spunând că este inevitabil că un alt atac major să aibă loc în New York City, sau un atac nuclear din partea al-Qaeda. Nu s-a întâmplat asta. Când suntem anxioși, avem tendința să tratăm nesiguranța ca pe un scenariu rău. Însă nesiguranța este neutră – nu știm ce se va întâmpla”.
Anxietatea cauzata de pandemie vine și din faptul că rutina noastra s-a schimbat intr-un timp relativ scurt. Profesorul de psihologie clinică Daniel Freeman de la Universitatea Oxford a explicat acest lucru astfel: „Vrem previzibilitate. Vrem să fim siguri că felul în care lumea arată atunci când ne trezim dimineața este același cu felul în care va arăta când vom merge la culcare. Iar dacă apar schimbări, preferăm să fim noi cei care le putem controla. Trebuie să ne împăcăm cu această nesiguranță. La urma urmei, deja trăim cu destulă nesiguranță și lipsă de control, chiar dacă la o scară mai mică, cum ar fi condusul unei mașini”.

 

Surse: https://cdc.gov

https://www.theguardian.com

Home

Foto: Gerd Altmann, Pixabay

Share on facebook
Distribuie-l pe Facebook
Share on whatsapp
Distribuie-l pe WhatsApp
Share on email
Distribuie-l prin email

Programează-te!

Pentru a te programa te rugăm să completezi formularul de mai jos. Ulterior, vom reveni către tine pentru a confirma programarea.

facebook messenger icon