Bolile cardiovasculare: factori declanșatori, tratamente și prevenție

Care sunt factorii declanșatori ai unor astfel de afecțiuni?

Studiile clinice şi populaţionale extensive au identificat mai mulţi factori care cresc riscul de boală cardiovasculară. Distingem astfel: 

  • vârsta (se consideră că limita de vârstă pentru apariţia riscului de boală cardiovasculară este de 45 de ani la bărbați şi 55 de ani la femei); 
  • sexul (în populaţia de vârstă medie, riscul este de 2-5 ori mai mare la bărbați decât la femei); 
  • ereditatea (este considerat factor de risc istoricul familial de boală cardiovasculară prematură, la rudele de gradul I de sex masculin sub de 55 ani, respectiv de sex feminin sub de 65 ani);
  • obezitatea;
  • sedentarismul; 
  • fumatul; 
  • alcoolul; 
  • hipertensiunea arterială; 
  • dislipidemia;
  • diabetul zaharat;
  • factorii psihosociali.

Deciziile de management al riscului cardiovascular se bazează pe profilul complet al factorilor de risc cardiovascular. Aceștia permit stabilirea riscului cardiovascular total, ca fiind riscul de evenimente cardiovasculare fatale într-o perioadă predefinită de timp. Este important nu numai numărul factorilor de risc cardiovascular acumulaţi de o persoană, ci şi magnitudinea fiecărui factor, ambele fiind proporţionale cu riscul cardiovascular.

 Ce tratamente sunt recomandate în cazul bolilor cardiovasculare?

Progresele tehnologiei în general şi ale cardiologiei moleculare în particular au condus la dezvoltarea terapiilor și a abordărilor medicale complexe pentru bolile cardiovasculare. În alegeraea unui tratament farmacologic eficient interacțiunea dintre pacient și medicament oferă o provocare personalului medical. Mai mulți pași pot fi urmați pentru a facilita alegerea unei terapii medicamentoase optime:

Alegerea medicamentului – agentul care urmează să fie administrat trebuie evaluat de către medic în ceea ce privește eficacitatea în starea specifică a bolii.

Variabilele pacientului – pacienții trebuie evaluați pentru prezența unor factori precum statusul cardiovascular, disfuncția renală, hepatică, pulmonară comcomitentă, integritatea tractului gastro-intestinal, hipoalbuminemia etc., precum şi terapia concomitentă cu alte medicamente.

Doza agentului selectat – doza de medicament trebuie modificată proporțional cu necesarul pacientului. În prezența implicării multiple a organelor, poate fi necesară modificarea dozelor.

Calea de administrare – medicamentul din doza selectată trebuie administrat pe o cale care va duce la concentrații sanguine fiabile. 

Monitorizarea terapiei – obiectivele terapeutice ale agenților individuali trebuie să fie clar definite și vor include variabile precum controlul aritmiilor, determinarea tensiunii arteriale sistolice și diastolice, a ritmului cardiac, durerii, edemelor și așa mai departe. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru a asigura detectarea timpurie a efectelor adverse.

Cum putem preveni apariția acestor afecțiuni?

Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare (European Heart Health Charter-EHHC) elaborată cu suportul Comisiei Europene, OMS şi Societăţii Europeana de Cardiologie şi semnată în iunie 2007 la Bruxelles a constituit un moment important pentru recunoaşterea faptului că programele de prevenţie cardiovasculară reprezintă cel mai important mijloc de combatere a decesului prematur şi a suferinţei prin boli cardiovasculare.

Obiectivele principale ale prevenţiei bolilor cardiovasculare sunt: reducerea incidenţei primului eveniment clinic cardiovascular şi a recurenţelor datorate bolii coronariene, AVC ischemic sau bolii arteriale periferice, prevenirea handicapului determinat de un eveniment cardiovascular acut, a morţii subite, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii şi creştere a calităţii vieţii.

Din punct de vedere al strategiilor de prevenţie, se delimitează două căi distincte, dar cu acţiune complementară în realizarea dezideratelor prevenţiei cardiovasculare: strategia „populaţională” – aplicată global la nivelul populaţiei şi strategia individualizată „a riscului înalt” – adresată pacienţilor cunoscuţi cu boli cardiovasculare sau cu risc crescut de a le dezvolta în viitor.

Strategia populaţională de promovare a sănătăţii cardiovasculare porneşte de la faptul că numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de schimbare a stilului de viaţă pentru reducerea riscului dezvoltării bolilor cardiovasculare. Astfel, au fost definite caracteristicile necesare pentru a se obţine sănătatea cardiovasculară: evitarea tutunului, activitate fizică adecvată (3,5-7 ore/săptămână de activitate fizică moderată sau între 30-60 minute în majoritatea zilelor), alegerea unei alimentaţii sănătoase (dietă săracă în grăsimi saturate, bogată în cereale integrale, legume, fructe şi peşte), menţinerea unei tensiuni arteriale sub 140/90 mmHg, menţinerea unei greutăţi corporale normale (IMC=20-25 kg/m2, circumferinţa taliei sub 94 cm la bărbaţi, sub 80 cm la femei), controlul colesterol total sub 5 mmol/l cu LDL-colesterol pentru risc înalt sub 70mg/dl (1,8mmol/l), pentru risc moderat sub 100mg/dl (2,6mmol/l), iar pentru risc scăzut sub 116mg/dl (3 mmol/l).

Strategia riscului înalt presupune atât screeningul populaţiei generale pentru identificarea pacienţilor cu risc înalt de a dezvolta boli cardiovasculare, cât şi stabilirea strategiilor preventive recomandate pacienţilor cu risc crescut. Identificarea pacienţilor cu risc înalt este recomandat să se facă pe baza evaluării riscului cardiovascular global prin utilizarea diagramelor de risc SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation), ce întrunesc şi corelează datele statistice ale mai multor studii prospective europene mari şi permit predicţia evenimentelor aterosclerotice fatale pe o perioadă de 10 ani. Factorii de risc luaţi în calcul sunt: sexul, vârsta, fumatul, tensiunea arterială sistolică, colesterolul total (CT) şi regiunea geografică (România făcând parte din populaţiile cu risc înalt din Europa). Pragul dincolo de care putem afirma că pacientul prezintă un risc înalt de mortalitate de cauză cardiovasculară în următorii 10 ani este definit ca fiind egal sau mai mare de 5%.

Măsurile de prevenţie recomandate la pacienţii cu risc cardiovascular înalt se referă la: schimbarea stilului de viaţă prin implementarea măsurilor enumerate în cadrul strategiei populaţionale, tratamentul optim al pacienţilor cu hipertensiune arterială, dislipidemie şi diabet zaharat şi utilizarea selectivă a terapiei medicamentoase profilactice cu efect dovedit în prevenţia cardiovasculară – inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei, agenţi hipolipemianţi, beta blocante şi aspirina.

Toate aceste măsuri prevăzute de Ghidul European pentru Prevenţia Bolilor Cardiovasculare reduc morbiditatea şi mortalitatea la cei cu boli cardiovasculare, iar de asemenea reduc riscul dezvoltării acestor afecţiuni. Prevenţia cardiovasculară este de importanţă primordială în viaţa medicală şi socială, fiind astfel recunoscută ca o componentă esenţială în managementul pacienţilor cu risc sau cu diverse forme de boli cardiovasculare. Aplicabilitatea prevenţiei se întinde pe durata întregii vieţi, întrucât reprezintă cel mai eficient mod de reducere a riscului de apariţie a acestor boli.

Prevenţia este astfel cea mai eficientă metodă de intervenţie pe termen lung asupra pacienţilor cardiaci şi a celor cu multipli factori de risc cardiovascular.

Sursă material: Dr. Octavian Zară

Bibliografie:

Carmen Ginghina; Mic tratat de cardiologie; 2017.

Society of Cardiology; ESC Clinical Practice Guidelines-Dyslipidaemias; 2019.

Society of Cardiology; ESC Clinical Practice Guidelines-CVD Prevention in Clinical Practice; 2016.

Share on facebook
Distribuie-l pe Facebook
Share on whatsapp
Distribuie-l pe WhatsApp
Share on email
Distribuie-l prin email

Programează-te!

Pentru a te programa te rugăm să completezi formularul de mai jos. Ulterior, vom reveni către tine pentru a confirma programarea.

facebook messenger icon