Cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice întâlnite în rândul copiilor

O atenție sporită asupra sănătății ochilor celor mici trebuie acordată încă de la naștere. În primii ani de viață, problemele oftalmologice pot fi foarte greu depistabile de către părinți. Dificultatea provine din faptul că vederea copiilor începe să se dezvolte după primele trei luni, în primă fază nou-născuții focalizând doar obiectele aflate la 8-10 cm distanță. Abia după primul an de viață putem vorbi despre percepția distanțelor și coordonare oculară. Tocmai de aceea, în timpul consultațiilor de rutină, medicul pediatru va avea în vedere și controlul ochilor. Cu toate acestea, în cazul în care există antecedente familiale de boli oftalmologice sau dacă se observă nereguli la nivelul ochilor celui mic, este indicat să vă adresați medicului specialist cât mai repede.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice întâlnite la copii și care sunt cauzele acestora?

Viciile de refracție (miopie, hipermetropie și astigmatism):

Copilul poate avea dificultăți în ceea ce privește vederea la distanță, la aproape sau ambele, situație care poate fi însoțită de vedere încețoșată, clipit mai des, fotofobie, dureri de cap sau dificultăți școlare. Viciile de refracție apar atunci când imaginea obiectului privit nu se focalizează pe retină. În situațiile în care un singur ochi este afectat de un viciu de refracție sau există o diferență mare între dioptriile celor doi ochi, situația este alarmantă, întrucât ochiul cu viciul de refracție necorectat riscă să devină un ochi “leneș” permanent (ambliop). Spre deosebire de adulți, care pot sesiza o înrăutățire a acuității vizuale de la un an la altul, copiii mici nu au un termen de comparație, astfel încât ei pot să nu realizeze dacă vederea lor este optimă sau nu. În acest fel, defectul de vedere poate rămâne nediagnosticat până la vârste mari, când poate fi prea târziu.

Ambliopia:

Ambliopia reprezintă vederea neclară care nu mai poate fi corectată nici chirurgical, nici cu ajutorul ochelarilor. Ochiul mai slab poate să recupereze deficitul funcțional doar până la vârsta de 7-8 ani, cu ajutorul ochelarilor corespunzători și a exercițiilor ortoptice. Dincolo de acest interval de vârstă, rezultatele recuperării acuității vizuale scad dramatic. Între cauzele ambliopiei ar fi de amintit strabismul, viciile de refracție (mai ales diferențele mari de dioptrii între cei doi ochi), nistagmus, leziunile retiniene sau la nivelul nervului optic, acromatopsia, deprivarea de stimul vizual (ptoza, cataracta).

Strabismul:

Strabismul reprezintă un dezechilibru de mișcare a celor doi ochi, fiind una din cauzele ambliopiei. Ochii nu mai sunt aliniați cu obiectul privit, ci “fug” în exterior, interior, jos sau sus. Conform statisticilor, afectează 4% din copii. Cauzele strabismului includ condițiile care afectează acuitatea vizuală (vicii de refracție necorectate, cataracta, retinopatie de prematuritate, ambliopie), traumatisme, tumori, precum și variate probleme neurologice.

Ptoza congenitală:

Această afecțiunese manifestă prin “căderea” pleoapei și absența cutei pleoapei superioare. Necorectată, poate duce la ambliopie. Este cel mai frecvent cauzată de dezvoltarea defectuoasă a mușchiului levator al pleoapei superioare, dar se poate asocia și cu slăbirea mușchiului drept superior. Copilul ridică bărbia pentru a compensa vederea redusă determinată de ptoză.

Cataracta congenitală:

Cataracta congenitală reprezintă opacifierea cristalinului care poate fi de grade diferite: de la opacifiere foarte fină, până la cristalin complet opacifiat (caz în care copilul nu vede deloc, iar pupila este complet albă). Foarte rar, o pupilă albă poate ascunde un diagnostic sumbru, cel de cancer ocular (retinoblastom). Este o urgență de diagnostic și tratament cu atât mai mult dacă este avansată și unilaterală. Cauzele cataractei congenitale sunt multiple: genetice, infecții intrauterine, medicamente administrate pe parcursul sarcinii, probleme metabolice (galactozemie, diabet) sau traumatisme oculare.

Conjunctivita:

Conjunctivita de cauză infecțioasă sau alergică este una din cele mai frecvente cauze de consult oftalmologic. Ea se manifestă prin ochi roșu, senzație de corp străin, edemațierea pleoapelor și prezența secrețiilor apoase sau purulente.

Obstrucția canalului lacrimal:

Obstrucția canalului lacrimal este o afecțiune frecvent întâlnită la bebeluși și este determinată de o îngustare a căilor lacrimale, astfel încât lacrimile produse la nivelul ochiului nu mai pot ajunge în cavitatea nazo-faringiană, ci se scurg pe obraz. Obstrucția se manifestă prin lăcrimare, secreție purulentă dată de suprainfecție și înroșirea pleoapelor. Medicul oftalmolog va explica părinților care sunt opțiunile terapeutice și cum se efectuează corect masajul pentru deschiderea canalului lacrimal. În situațiile în care repermeabilizarea nu are loc, se poate recomanda sondajul canalului lacrimal într-un centru specializat de oftalmo-pediatrie.

Orjelet și Chalazion (“urcior”)

“Urciorul” apare în urma obstrucției unei glande sebacee de la nivelul marginii pleoapei, cu retenția conținutului sebaceu. Necesită atenție deosebită și răbdare pentru vindecare completă.

Glaucomul congenital:

Glaucomul congenital este o boală gravă, caracterizată prin creșterea tensiunii oculare chiar de la naștere sau în primele săptămâni de viață, fiind în general cauzat de o malformație la nivelul globului ocular care nu permite circulația normală a umorii apoase. Glaucomul congenital duce la orbire, tratarea lui fiind o urgență. Totodată, glaucomul poate apărea tardiv la copilul mai mare (glaucom infantil / juvenil) și poate fi secundar unor afecțiuni oculare de natură inflamatorie, tumori sau traumatisme.

Sfaturi pentru părinți: cum poate fi redus riscul apariției afecțiunilor oculare?

Vederea sănătoasă a copilului este o parte importantă în dezvoltarea armonioasă a viitorului adult și o responsabilitate mare a părinților:

  • Părinții pot ajuta copiii să-și dezvolte o vedere bună prin asigurarea unei diete variate bogate în Zinc, Vitamina D, Vitamina C, Vitamina E, Luteina, Omega-3 și un aport redus de carbohidrați. Exemple de alimente în acest sens sunt legumele cu frunze verzi, peștele, fructele de mare, citricele, fructele de pădure, ardeiul, morcovii, ouăle, nucile și migdalele.
  • De asemenea, o rutină adecvată a somnului conform vârstei va promova o dezvoltare sănătoasă a vederii.
  • Copiii trebuie încurajați să participe la activități în aer liber, să practice sport și să reducă expunerea la ecrane (televizor, tabletă, telefon, calculator). Pană la vârsta de 2 ani se recomandă zero expunere la dispozitivele digitale, în timp ce copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani ar trebui să nu petreacă mai mult de 1 oră / zi cumulată în fața ecranelor. Datorită faptului că în procesul de învățare elevii solicită mult acomodarea la vederea de aproape, se recomandă ca în pauze să aleagă un mod de relaxare care să nu implice telefonul/calculatorul. Ideal ar fi ca la fiecare 20 de minute de efort susținut la aproape (scris, citit, urmărirea unui material pe calculator) să facă o pauză de 2 minute și să privească la distanță sau să închidă ochii. Ar fi util să stabiliți de comun acord un timp liber “fără ecrane”, de exemplu cina, fie o încăpere din locuință în care să nu fie permis accesul la dispozitivele digitale, de exemplu dormitorul. Dispozitivele digitale ar trebui să aibă activat filtrul de lumină albastră, pentru a reduce senzația de oboseală.
  • O atenție deosebită trebuie acordată distanței de lucru față de caiet/laptop (minim 30 cm), condițiilor de iluminare și poziției corecte în bancă / birou (fără a sprijini capul pe palmă, spatele să fie drept).
  • Totodată, să nu uităm de consulturile oftalmologice periodice.

Surse:

Dr. Rita Rentea

https://www.webmd.com/

Share on facebook
Distribuie-l pe Facebook
Share on whatsapp
Distribuie-l pe WhatsApp
Share on email
Distribuie-l prin email

Programează-te!

Pentru a te programa te rugăm să completezi formularul de mai jos. Ulterior, vom reveni către tine pentru a confirma programarea.

facebook messenger icon