Prezentația pelviană: tot ce trebuie să știi despre poziția fătului în ultimul trimestru de sarcină

Pe parcursul evoluției unei sarcini, poziționarea fătului în uterul mamei se va modifica odată cu creșterea în greutate a acestuia. De cele mai multe ori, în ultimul trimestru de sarcină, partea superioară a corpului bebelușului va deveni mai grea, ceea ce, în mod normal, determină poziționarea capului spre partea inferioară a uterului. Poziție a fătului poartă denumirea de prezentație cefalică și, în general, este poziția normală pentru o naștere vaginală. Cu toate acestea, există și cazuri în care bebelușul nu se întoarce cu capul către uter, ci își poziționează pelvisul în partea inferioară, rămânând în prezentația pelviană. Acest termen medical indică o amplasare longitudinală a copilului, cu membrele inferioare sau fesele cât mai aproape de cervix, situație întâlnită în 3-4% dintre nașteri. Rata de incidență a unor astfel de evenimente este mai crescută în cazul nașterilor premature. 

Ce cauzează prezentația pelviană și câte tipuri există?

Prezentația pelviană este o prezentație eutocică, dar sunt situații în care ea devine distocică. Este prezentația în care fătul expune la strâmtoarea superioară a bazinului pelvisul cu/sau fără membrele inferioare.

Există două forme clinice: pelviană completă și pelviană decompletă.

Prezentația pelviană completă reprezintă o treime din totalul prezentațiilor pelviene. Fătul se prezintă la strâmtoarea superioară, cu gambele flectate pe coapse și coapsele pe abdomen. La nivelul strâmtorii superioare vor fi primele fesele, organele genitale externe și picioarele.

Prezentația pelviană decompletă reprezintă două treimi din totalul prezentațiilor pelviene, în care fătul prezintă gambele în extensie, în continuarea coapselor, acestea fiind flectate pe abdomen (modul feselor). Astfel, la strâmtoarea superioară vor fi primele fesele și organele genitale externe. Fătul poate expune la strâmtoarea superioară genunchii, gambele fiind flectate pe coapse (modul genunchilor) sau doar picioarele, fătul fiind aproximativ „în picioare” (modul picioarelor).

Prezentația decompletă, modul feselor, are un prognostic mai rezervat decât prezentația completă, deoarece:

  • trunchiul fetal devine rigid prin solidarizarea sa cu membrele;
  • intervențiile obstetricale sunt mai dificile (se caută piciorul în uter pentru extracție);
  • pelvisul singur, fiind de volum redus și depresibil nu pregătește corespunzător colul pentru trecerea capului din urmă;
  • punctul de reper pentru prezentație este sacrul.

Factorii etiologici pentru prezentația pelviană sunt:

a) Factori materni: malformații uterine, patologia tumorală uterină și parauterină (fibroame, chisturi), bazinele viciate, multiparitatea (prin scăderea tonusului peretului uterin), malpozițiile uterine;

b) Factori fetali: prematuritatea, macrosomii gemeni, patologia fetală cu exces de volum cefalic, hidrocefalia, tumori cervicale și faciale;

c) Factori anexiali: placenta jos inserată, cordon ombilical scurt sau scurtat prin noduri, circulare, exces de lichid amniotic sau oligoamnios.

Când și cum se poate diagnostica o astfel de complicație a nașterii?

Diagnosticul este clinic sau paraclinic. Inspecția evidențiază abdomenul destins de volum de uterul gravid cu axul mare longitudinal. Palparea efectuată după cei cinci timpi descrisă de Leopold evidențiază în epigastru o formațiune rotundă, regulată, de consistență crescută, care reprezintă capul fetal. În hipogastru se evidențiază o formațiune rotundă cu raza de curbură mai mare decât la cea epigastrică, relativ neregulată și de consistență mai redusă, care este pelvisul fetal. În unul dintre flancuri se palpează spatele fetal, iar în flancul opus sunt evidențiate părți mici fetale. De regulă, focarul auscultației BCF-urilor este periombilical.

La examenul cu valvele, atunci când colul este șters și dilatat în aria orificiului uterin se evidențiază fesele sau organele genitale externe. La tușeu vaginal, atunci când colul este șters și dilatat, și eventual membranele rupte, se palpează fesele, anusul, șanțul interfesier, creasta sacrată, organele genitale externe și eventual picioarele (numai în cazul prezentației pelviane complete). Examenul ecografic evidențiază prezentația pelviană și biometria fetală, apreciind prognosticul nașterii.

În principiu, avem la dispoziție mai multe manevre obstetricale care pot fi aplicate, dintre care enumerăm: mica extracție, marea extracție pelviană, manevra Mauriceau-Levret-Smellie-Viet, medoda Wiegaud-Martin, metoda Kiwish sau manevra de la Praga, manevra Bracht, manevra Neuveiller, metoda Tavianov, metoda Vermelin, metoda Pajot, metoda Muller, metoda Lovset și degajarea pelviană clasică.

Prezentația pelviană poate determina necesitatea nașterii prin cezariană. În ce context este recomandată această intervenție?

Indicațiile de operație cezariană în prezentația pelviană sunt următoarele:

a) indicații absolute: distocia de bazin, placenta previa, izoimunizarea în sistem Rh, procidenţa de cordon, uter cicatricial;

b) indicații relative: distocia de dinamică necorectată medicamentos, distocia de col, membrane rupte spontan prematur.

Ce poate face o viitoare mamă pentru a reduce riscul prezentației pelviene și cum poate determina repoziționarea copilului înainte de naștere?

Este indicat să se încerce schimbarea poziției copilului între săptămânile 32 și 37 de sarcină.

Metode medicale ce pot fi utilizate:

  • Versiunea externă: este o manevră non-chirurgicală, în care obstetricianul va împinge ușor la nivelul abdomenului inferior pentru a întoarce copilul cu capul în jos, după administrarea unui tratament pentru relaxarea uterului și efectuarea unei ecografii pentru evaluarea poziției copilului, localizarea placentei și a cantității de lichid amniotic. În timpul manevrei se monitorizează atent bătăile cordului fetal. Versiunea externă are o rată de succes ridicată.

Metode naturale ce pot fi utilizate:

  • Exerciții fizice, prin ridicarea coapselor la 30 de centimetri de sol, timp de 15 minute, de 3 ori pe zi (inclusiv dimineața pe stomacul gol, când copilul este activ).
  • Muzica sau înregistrarea vocii mamei și poziționarea căștilor la nivelul abdomenului, încurajând astfel fătul să se deplaseze cu capul în jos.

Surse:

Dr. Codruța Dijmărescu

www.mayoclinic.com

www.webmd.com

Share on facebook
Distribuie-l pe Facebook
Share on whatsapp
Distribuie-l pe WhatsApp
Share on email
Distribuie-l prin email

Programează-te!

Pentru a te programa te rugăm să completezi formularul de mai jos. Ulterior, vom reveni către tine pentru a confirma programarea.

facebook messenger icon